Posts Tagged ‘declaratia de la brasov

13
Mar

DECLARATIA DE LA BRASOV

Pe data de 8
martie 2008, Declara?ia de la Cluj
conclude situa?ia mai mult dect disperat? n care se prezenta dezvoltarea
urban?, mediul construit autohton. n acela?i timp prezenta succint boom-ul
dezvolt?rilor imobiliare ?i impactul negativ pe care l producea.

La un an de la
evenimentul care marca o ie?ire la ramp?, cum se spune, a elitei arhitecturare
romne?ti, situa?ia este pe de o parte absolut identic? atitudinea
diferi?ilor actori (arhitec?i, urbani?ti, func?ionari publici, politicieni
etc.) fa?? de problemele peisajului cultural nu s-a schimbat, ns?, pe de alt?
parte, situa?ia economic? a transformat (a f?cut s? dispar?) aceea explozie
amintit? ?i de Declara?ia de la Cluj, l?snd n urm? n multe cazuri ?antiere
abandonate , terenuri, spa?ii libere distruse, cl?diri construite dar neocupate.
La 12 luni de la ntrunirea breslei arhitec?ilor de la Cluj ns??i profesia tinde
s? fie privit? dintr-o total? alt? perspectiv?.


 





Cnd, pe data de
21 februarie a.c. arhitec?ii s-au adunat n sala mare de la etajul Casei
Armatei pentru a adopta declara?ia de la Bra?ov, Dealul Warthe ar?ta deja ca un
teritoriu apocaliptic, Pia?a Unirii a fost maltratat de cl?direa cu 3 (sau 4?)
nivele etc. Cu toate c? majoritatea interven?iilor distructive ajunser? la un
punct mort , efectele negative erau deja existente. Pentru mul?i arhitec?i,
printre care si care au contribuit la maltratarea siturilor mai sus men?ionate,
Declara?ia de la Cluj pare a fi inexistent?. Atunci de ce ar fi cu cel de la
Bra?ov altfel?

ntrebare este
mai mult retoric?, deci nu o s? ncerc s? r?spund.


 

Tema Declara?iei
de la Bra?ov sun? cam astfel:
pentru o politic? a arhitecturii n Romnia.


 

Rela?ia dintre
arhitectur?, peisajul cultural (un termen pl?cut de c?tre arhitec?i, c?ci
nglobeaz? majoritatea elementelor de rela?ie dintre arhitectur?, mediul construit,
cultur? ?i societate) ?i politic este de mult consacrat? ?i acceptat?, nu mai
merit? explicat?. ns?, dac? n UE majoritatea t?rilor au o astfel de politic?
care integreaz? arhitectura , comunit??ile, ecologia etc., la noi exist? o
pr?pastie uria?? ntre disciplin? ?i sfera politicului. ?i aici ?i propune
Declara?ia s? intervin?.


 

Peisajul politic,
mecanizmul politic, ca s? fim mai exac?i, pare s? fie la ani lumin? dep?rtare
de o atitudine corect?, sustenabil? fat? de peisajul cultural. ?i n aceast?
dep?rtare, arhitectura (definit ca un element de baz? al culturii ?i al
valorilor umane, cu rol soocial etc. ?i nu n sensul de arhitectura care se
face pentru bani ?i doar pentru satisfacerea clientului direct, n special a
dorin?ei lui de profit ct mai mare), deci arhitectura ?i g?se?te greu locul
?i mai ales instrumentele prin care s? intervin? ntr-un mod pozitiv. Cultura,
socialul, comuniatea sunt elemente considerate secundare, via?a tip lupt?
pentru ziua de mine, pentru ?i numai pentru bani ne l?snd loc acestora.
Totu?i, n clipa n care ncerc?m s? avem un demers logic, de perspectiv?,
politica arhitecturii devine un aspect de importan?? n crearea unui mediu
corespunz?tor, s?n?tos pentru urm?torii ani, chiar zeci de ani. Lipsa unei
gndiri strategice face ca tot ceea ce se ntmpl? n planul dezvolt?rilor
urbane s? fie n cel mai bun caz ni?te pasti?e lipsite de valoare real?, adic?
cultural?, adic? pentru comunitate, pentru social.


 

Desigur, departe
de a putea avea efecte imediate, Declara?ia de la Bra?ov este n primul rnd un
gest de luare de atitudine, de pozi?ionare n planul politicului. Este o
aten?ionare, la fel cum era ?i cea de la Cluj, totu?i sper?m ca din programul
propus de Ordinul Arhitec?ilor din Romnia s? poat? s? urmeze pa?ii necesari
implement?rii ei.
 


 

P.S. Despre
declara?ia de la Bra?ov n mass-media nu a ap?rut aproape nimic, cu toate c?,
din cuno?tin?ele mele au fost anun?a?i. ?i acest lucru dovede?te dezinteresul
societ??ii (?i al mass-mediei) fa?? de tem? ?i de problema peisajului
cultural.




Arhive

  • Emailboard


  • Weblog

    Toate drepturile rezervate Weblog.ro

    X